CAP.I. DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. Administraţia publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, transparenţei, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice în condiţiile legii.

Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii aparţin comunei.
Art.2. Prezentul Regulament Intern, întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, a Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii, a Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, şi a Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, Legii 477 / 2004 privind codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, Legii nr. 571 / 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, organizează disciplina muncii în aparatul de specialitate al Primarului comunei Tormac, judeţul Timiş.
Art.3. Regulamentul Intern se aplică funcţionarilor publici, precum şi personalului angajat cu contract individual de muncă (indiferent de durata contractului) din aparatul de specialitate al Primarului comunei Tormac, judeţul Timiş.

CAP. II. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE INSTITUŢIEI ÎN CALITATE DE ANGAJATOR

Art.4. Pentru buna desfăşurare a activităţii, Primăria comunei Tormac, prin primarul comunei, conducătorul administraţiei publice locale, are următoarele drepturi:
a) să stabilească modul de organizare şi funcţionare a instituţiei;
b) să stabilească, prin Fişa postului, cu respectarea dispoziţiilor legale, atribuţiile corespunzătoare pentru funcţionarii publici şi salariaţii contractuali;
c) să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru toate categoriile de personal sau pentru o parte a acestuia sau dispoziţii cu caracter individual, sub rezerva legalităţii acestora;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a atribuţiunilor de serviciu şi să monitorizeze acest fapt prin fişe de evaluare individuală periodică;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, conform legii, contractului de muncă sau regulamentului intern.
Art.5. Obligaţiile asumate de instituţia publică:

• să informeze personalul asupra condiţiilor de muncă şi asupra relaţiilor de subordonare, coordonare şi colaborare care privesc relaţiile de muncă şi competenţele fiecărui post;
• să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice corespunzătoare normelor legale în materia dreptului muncii şi conexe;
• să acorde toate drepturile ce decurg din prevederile legale şi din contractul de muncă; 
• să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a instituţiei;
• să consulte comisia paritară constituită în conformitate cu prevederile legale cu privire la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţii publice;
• stabilirea oricăror măsuri privind pregătirea profesională a funcţionarilor publici, dacă se suportă din fonduri bugetare costurile acestora;
  
• să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de angajaţi, în condiţiile legii;
  
• să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
  
• să elibereze, la cerere, toate documentele care să ateste calitatea de salariat a solicitantului;
  
• să asigure, în limitele prevederilor legale privind transparenţa şi dreptul cetăţeanului la informaţii de interes public, confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;
  
• să asigure fondurile necesare pentru participarea salariaţilor la cursuri de formare profesională pe domenii de activitate;
  

Art.6. Primarul comunei are obligaţia de a aduce la cunoştinţa personalului din cadrul aparatului de specialitate prevederile prezentului Regulament Intern şi să procedeze la aducerea acestuia la cunoştinţa publică prin afişare la sediul instituţiei şi pe pagina de internet.
Art.7. Drepturile şi obligaţiile unităţii prevăzute în prezentul Regulament Intern se completează şi se întregesc cu prevederile reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi din jurisdicţia muncii.

CAP.III. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE SALARIAŢILOR

Art.8. Salariatul are în principal următoarele drepturi:

• dreptul la salarizare pentru munca depusă;
• dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
• dreptul la concediu de odihnă anual;
• dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
• dreptul la demnitate în muncă;
• dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
• dreptul la acces la informarea profesională;
• dreptul la informare şi consultare;
• dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă;
• dreptul de a participa la acţiuni colective;
• dreptul de a se constitui sau de a adera la un sindicat;

Art.9. În conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, modificată şi completată ulterior, funcţionarii publici din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului comunei TORMAC judeţul Timiş, mai au şi următoarele drepturi:
dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea Statutului funcţionarilor publici şi care îl vizează în mod direct;
dreptul de a se asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului;
pentru orele lucrate din dispoziţia conducătorului instituţiei peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare funcţionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorată cu un spor de 100% din salariul de bază, numărul orelor plătite cu sporul de 100% nu poate depăşi 360 într-un an (pentru anul 2009 – până la data de 31 decembrie orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru se vor plăti astfel – 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru şi 100% din salariul de bază pentru orele următoare; cu 100% se plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează). De aceste drepturi beneficiază şi personalul angajat cu contract individual de muncă.
funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii;
funcţionarii publici au dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională;
în cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, se organizează în afara localităţii unde îşi are sediul primăria, funcţionarii publici beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile legii;
funcţionarii publici au dreptul, în condiţiile legii, la concediul de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii;
funcţionarii publici beneficiază în exercitarea atribuţiilor lor de protecţia legii.
Art.10. Salariaţilor pe bază de contract individual de muncă le revin, în principal, următoarele obligaţii:
Art.11. Funcţionarii publici din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului comunei Timiş judeţul Timiş, conform Legii nr. 188/199 privind Statutul funcţionarilor publici au şi următoarele obligaţii:
să îndeplinească cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici;
funcţionarii publici de conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor;
funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta normele de conduită profesională şi civică prevăzute de lege;
funcţionarilor publici le este interzis să facă parte din organele de conducere ale partidelor politice;
e) funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici;
f) funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public;
g) la numirea în funcţia publică, precum şi la încetarea raportului de serviciu, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii instituţiei, declaraţia de avere;
h) funcţionarii publici au obligaţia de a rezolva, în termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrările repartizate;
i) funcţionarii publici sunt obligaţi să urmeze forme de perfecţionare profesională, organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii abilitate potrivit legii, a căror durată cumulată este de minim 7 zile pe an.
Art.12. în conformitate cu prevederile Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, funcţionarii publici din Aparatul de specialitate al Primarului comunei Tormac, judeţul Timiş, trebuie să respecte normele generale de conduită profesională a funcţionarilor publici şi au următoarele obligaţii:
a) să asigure un serviciu public de calitate, în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică în scopul realizării competenţelor instituţiei;
b) în exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de aavea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea instituţiei;
c) prin actele şi faptele lor funcţionarii publici au obligaţia de a respecta Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor locale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale;
d) au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul instituţiei, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale instituţiei;
e) funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituţiei;
f) în activitatea lor funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate; în exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri;
g) în relaţiile cu personalul din cadrul instituţiei, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună- credinţă, corectitudine şi amabilitate;
h) funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul instituţiei, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
i) funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor; funcţionarii publici au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, prin:
– promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
– eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte; pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la art.3 lit. g), h) şi i) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi;
j) funcţionarii publici care reprezintă instituţia în cadrul unororganizaţiiinternaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă a ţării şi instituţiei publice pe care o reprezintă; în relaţiile cu reprezentanţii altor state funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale;
k) în procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial;
l) în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din subordine;
m) funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare;
n) funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a instituţiei, să evite producerea oricărui prejudiciu acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar;
o) funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând instituţiei numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
Art.13. Funcţionarilor publici din cadrul instituţiei le este interzis :
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituţiei, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care instituţia are calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter pubic, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege,
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă acestă dezvăluire de de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau instituţiei publice – primăriei; Prevederile art.14, lit. a-d se aplică şi după încetarea raportului de serviciu pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene. Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei alte autorităţi sau instituţii publice, este permisă numai cu acordul primarului;
f) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
g) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
h) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
i) să afişeze în cadrul instituţiei publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice;
j) să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale;
k) să promită luarea unor decizii de către instituţie, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat;
l) folosirea funcţiei publice, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, prerogativelor funcţiei publice deţinute;
m) urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control;
n) să folosească poziţia oficială pe care o deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei măsuri;
o) să impună altor funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

CAP.V. TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

Art.14. Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.
Art.15. Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
Art.16. Programul de lucru în instituţie începe la orele 08.00 şi se termină la orele 16. cu pauză de 1/2 oră între orele 12.00 şi 12.30. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este de 8 ore pe zi de luni până vineri.
Art.17. Salariaţii instituţiei beneficiază de repaus săptămânal care se acordă în 2 zile consecutive la sfârşitul de săptămână (sâmbăta şi duminica).
Art.18. Munca prestată în afara programului de lucru este considerată muncă suplimentară.
Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului cu excepţia unor lucrări urgente.
Art.19. Munca suplimentară se compensează prin ore libere sau prin plata orelor efectuate peste program în condiţiile legislaţiei în vigoare.
Art.20. Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Efectuarea concediului de odihnă se face în baza unei programări,care se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor, ţinându-se seama de necesitatea asigurării continuării normale a activităţii şi de interesele personalului angajat al instituţiei.
Art.21. Pentru asigurarea permanenţei în zilele nelucrătoare la Sediul instituţiei conducerea instituţiei va organiza efectuarea serviciului de permanenţă pe baza unui grafic.
Art.22. Evidenţa prezenţei personalului instituţiei se ţine pe baza unei condică de prezenţă, care se păstrează la secretarul comunei. Condica de prezenţă se verifică de către primarul comunei, iar în lipsa acestuia de către viceprimarul comunei.

CAP.VI. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI SANCŢIUNILE DISCIPLINARE

Art.23. Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară. Abaterea’ disciplinară este o faptă în legătură cu munca, activitatea desfăşurată şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, prezentul regulament, contractul individual de muncă, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Art.24. Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul (angajatul pe bază de contract individual de muncă) săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
a) avertisment scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
e) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10 %;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune.
Art.25. Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie al salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sarcini disciplinare suferite anterior de către acesta.
Art.26. Sub sancţiunea nulităţii absolute, nici o măsură, cu excepţia celei prevăzute la art.25, lit.
nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Art.27. Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o dispoziţie emisă în formă scrisă, în termen de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.
Art.28. încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.
Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) întârzierea auto-sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţe nemotivate de la serviciu;
d) nerespectarea în mod repetat a programului de lucru;
e) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
f) nerespectarea secretului profesional sau confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingerea prestigiului autorităţii instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu caracter politic;
i) refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri,incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţii stabiliteprin lege pentru funcţionarii publici;
k) stabilirea de către funcţionarii publici de execuţie de relaţii directe cu petenţii în vederea soluţionării cererilor acestora.
Art.29. Sancţiunile disciplinare pentru fapte prevăzute la art.29 sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20%, pe o perioadă de până la 3 luni;
c) suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau, după caz, de promovare în funcţie publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) trecerea dintr-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
e) destituirea din funcţia publică.
La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în timpul serviciului a funcţionarului public, precum şi existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile legii privind Statutul funcţionarilor publici. Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterilor.
Art.30. Sancţiunea disciplinară prevăzută la art.30, lit. a) se poate aplica direct de către conducătorul instituţiei, la propunerea conducătorului compartimentului în care funcţionează cel în cauză. Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 30, lit. b-e) se aplică de conducătorul instituţiei la propunerea comisiei de disciplină.
Art.31. Sancţiunile disciplinare nu pot fi aplicate funcţionarilor publici decât după cercetarea prealabilă a faptei săvârşită şi după audierea funcţionarului public. Audierea funcţionarului public trebuie consemnată în scris, sub sancţiunea nulităţii. Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într-un proces-verbal.
Art.32. (1) Toţi salariaţii au obligaţia de a manifesta o preocupare permanentă pentru păstrarea patrimoniului instituţiei şi a dotărilor, luând masuri de reducere la minim a cheltuielilor materiale.
(2) Pagubele materiale provocate ca urmare a utilizării necorespunzătoare sau utilizării în interes personal sau în afara orelor de serviciu: a sistemelor informatice, a aparatelor electrice şi electronice, autoturismelor, utilajelor şi a altor bunuri mobile din patrimoniul primăriei Tormac se vor imputa în totalitate persoanei vinovate.
Art.33. – Salariaţii vor studia legislaţia specifică domeniului de activitate şi vor răspunde de aplicarea corectă a acesteia.
Art.34. – Salariaţii au obligaţia de a pune la dispoziţia consilierilor locali informaţiile publice, necesare ducerii la îndeplinire a mandatului pentru care au fost aleşi.

Anexa 1 la Dispoziţia nr. 10 din 30.01.2013