Turism

Relieful comunei, peisajul deosebit, tradiţiile locale, monumentele naturale şi nu numai recomandă investiţiile în dezvoltarea turismului şi agroturismului. Printre atracţiile locale se remarcă Lunca Pogănişului – rezervaţie naturală, serbările locale (Zilele Tormăcene etc.), balta Tormac, tradiţiile şi obiceiurile bine păstrate şi valorificate de localnici şi, nu în ultimul rând, gastronomia specifică acestor locuri.

OBIECTIVE TURISTICE:

Biserica reformată din Tormac

Primii locuitori care s-au stabilit în Tormac erau germani (şvabi), care au sosit în 1786. În 1794 au venit primii maghiari (150 de familii de reformaţi). Odată cu întemeierea satului a fost ridicată şi o bisericuţă acoperită cu stuf, ca majoritatea caselor coloniştilor, al cărei preot se numea Boros Istvan.

Prima biserică propriu-zisă a început să fie construită pe 12 iulie 1858. Aceasta era cu atât mai necesară cu cât în 1847 bisericuţa, alături de casa parohială, fuseseră mistuite de flăcări. Construirea bisericii a avut loc în perioada în care în Tormac era preot Gönczy Zolnay Daniel, durând 3 ani. Biserica a fost construită într-un stil simplu, turnul fiind acoperit cu tablă zincată. Lungimea clădirii era de 40 m, lăţimea de 14 m, iar înălţimea pereţilor de 14 m. La ridicarea acesteia a participat şi Regatul Maghiar, care a donat la început 10.500 de forinţi şi apoi alţi 3.000, alături de populaţie, care a reuşit să strângă 16.000 de forinţi. Constructor-şef a fost Forgach Jakab.

Pe cât de mare a fost bucuria tormăcenilor în momentul în care s-au finalizat lucrările, pe atât de mare le-a fost tristeţea când, după 3 ani, zidurile bisericii începeau să crape. Crăpăturile erau atât de adânci, încât conducerea bisericii a fost nevoită să dărâme întreaga construcţie. Însă locuitorii din Tormac nu puteau accepta faptul că nu au biserică, aşa că au început construirea uneia noi. Preotul a început să strângă autorizaţiile necesare.

În 1878, preotul Gönczy Zolnay Daniel s-a pensionat, în locul lui venind un nou preot, pe nume Zöld Mihaly. Şi acesta a încercat să facă tot posibilul pentru construirea unei noi biserici. Toate aceste eforturi nu au fost zadarnice, deoarece tormăcenii au început pe 28 iunie 1887 construirea unei biserici inaugurate pe 17 iunie 1888, în care se roagă şi credincioşii de azi.


În turnul bisericii se găsesc trei clopote de mărimi diferite. Cel mai mare cântăreşte 342,5 kg, cel mijlociu 201,5 kg, iar cel mai mic 99,5 kg. Toate clopotele au fost donate de către locuitori.

Numărul locuitorilor reformaţi din Tormac este de 2.090.

 PREZENTARE PE SCURT

Materiale folosite :  – 400.426 cărămizi

                             – 359 metri cubi pietre naturale

                              – 603 metri cubi nisip

Costuri:  Totalul cheltuielilor, incluzând mâna de lucru, este estimat la aproximativ 15.944 forinţi.

Dimensiuni:  34 m lungime, 14 m lăţime, 34 m înălţime

Durata lucrărilor:  28 iunie 1887-17 iunie 1888

Biserica ortodoxă din Şipet

Cea mai veche biserică din localitate se afla în „Satul Bătrân”, fiind ctitorită de Ilie Cionvică, un membru al uneia dintre cele mai vechi familii din sat, venită din Băbeni, judeţul Vâlcea. În prezent nu mai există urme ale acesteia.

Pe locul unde se află biserica actuală au mai existat două biserici. Prima, construită înainte de 1800, a fost dărâmată în 1880. Se mai păstrează inventarul realizat în 1805, care conţine date despre construcţie, fondul de cărţi bisericeşti, domeniul bisericii şi numele celor care l-au făcut. Astfel, aflăm că era vorba despre o biserică de cărămidă, văruită la interior şi exterior şi acoperită cu şindrilă de brad. Turnul a mai rămas până în anul 1890, devenind locul de joacă preferat al copiilor din sat.

A doua biserică a fost zidită în 1891, fiind realizată în stil bănăţean şi rezistând până în anul 1930, când a trebuit să fie demolată din cauza crăpăturilor care apăruseră în pereţi. Era foarte înaltă, făcută din cărămidă şi acoperită cu tinichea, iar bolta azurie era împodobită cu stele de metal. Materialele rămase în urma demolării au fost folosite pentru construirea actualei biserici. Aceasta a fost ridicată în 1935, fiind sfinţită în anul 1936 şi având hramul Duminica Tuturor Sfinţilor. 

La realizarea fundaţiei acesteia au fost descoperite urmele unui mormânt din epoca medievală, ceea ce sugerează că zona a putut fi necropola unei aşezări din acea perioadă. În spatele bisericii se află cripta familiei baronului Petru Duca, recompensat cu moşiile Şipet şi Cadăr pentru faptele sale de arme. Din păcate, locul acesteia nu mai este cunoscut cu exactitate, deoarece în prezent este acoperită de pământ. Biserica este construită în stilul bizantin, fiind printre cele mai frumoase din Banat, şi este considerată de către localnici a doua după catedrala mitropolitană din Timişoara.

PREZENTARE PE SCURT

Durata lucrărilor:  25 august 1935-noiembrie 1936

Realizarea picturilor:  1943-1947

Târnosire:  24 august 1947

Lunca Pogănişului – Rezervaţie naturală

Comuna Tormac se situează în sud-estul judeţului Timiş, în câmpia cu acelaşi nume, având în administrare localităţile Cadăr, Şipet şi centrul administrativ – Tormac. Râul Pogăniş, numit popular Pogonici, izvorăşte din partea de nord a munţilor Semenic, având o lungime de 97 km şi o suprafaţă a bazinului de 667 km pătraţi. Locul de vărsare este pe teritoriul comunei Sacoşu Turcesc, judeţul Timiş, la limita nord-vestică a satului Uliuc.

Foarte puţini au auzit de rezervaţia naturală Lunca Pogănişului, o potenţială zonă recreativă, necunoscută şi nevizitată, neavând nici acces şi nici amenajări, unde primăvara înfloreşte o frumuseţe rară: laleaua pestriţă  (Fritillaria meleagris), specie ocrotită prin lege în toate ţările europene, aflată pe cale de dispariţie. Alintată şi „floare-de-şah”, „bibilică” ori „căldăruşă”, această încântătoare floare a fost recunoscută de legislaţia românească drept monument al naturii, în consecinţă fiind organizate mai multe arii protejate. Plantă mediteraneeană, laleaua pestriţă face parte din familia liliaceelor şi a fost inclusă pe lista speciilor protejate prin intermediul Convenţiei de la Berna. În afară de Lunca Pogănişului, în România laleaua pestriţă poate fi întâlnită în Cheile Turzii, la Tuşnad, pe malul Oltului, Hărman, în rezervaţia Domogled-Valea Cernei.

Zona protejată, ce acoperă o suprafaţă de 75,5 ha, este printre puţinele locuri din România în care se întâlneşte această plantă, ce creşte de-a lungul râului Pogăniş. În Lunca Pogănişului, laleaua pestriţă vegetează pe arii extinse, preferând habitatele sălbatice. Astfel, este întâlnită în pădurile de la Berini, Blajova, Cadăr, Niţchidorf, în jurul localităţilor Buziaş, Otveşti, Chevereş, păduri rare de stejar (Querqus robur), în care frasinul (Fraxinus excelsior) şi jugastrul (Acer campestre) sunt speciile principale, în amestec cu carpen (Carpinus betulus), ulm (Ulmus foliacea), păr pădureţ (Pirus piraster), cireş (Cerasus avium), măr pădureţ (Malus silvestris). Arbuştii prezenţi sunt în principal gladis (Acer tataricum), păducel (Crategus monogyna), sânger (Cornus sanguinea), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), porumbar (Prunus spinosa).

Distanţa de Timişoara, pe drum asfaltat prin Moşniţa Nouă-Sacoşu Turcesc şi până la localitatea Berini, este de 27 km. Zona cu o suprafaţă de cca 800 ha se pretează la amenajări recreative de excepţie. Suprafaţa mare a zonei, posibilitatea realizării unor oglinzi de apă cu ajutorul apei freatice, peisajul mozaicat, cu trupuri de pădure, sunt tot atâtea argumente în sprijinul afirmaţiilor anterioare. Zona aşteaptă oamenii de iniţiativă şi investitorii. Capacitatea potenţială de încărcare a zonei este apreciată la 1.000-2.000 vizitatori.

Balta Tormac

Pe raza comunei poate fi amenajată o zonă de agrement, facilitată de existenţa unei bălţi la Tormac, care acoperă peste 30 ha. Aceasta ar putea include centre de pescuit sportiv, baze de practicare a diverselor sporturi, baze de tratament, pensiuni, tabere, etc.

EVENIMENTE LOCALE

Zilele Tormacului

Începând cu anul 2000, Asociaţia Riveto, din localitatea Tormac, organizaţie nonguvernamentală, a organizat prima ediţie a acestei manifestări. Scopul evenimentului a fost cel de a le oferi invitaţilor un program bogat în activităţi cultural-sportive, precum şi un bun prilej de întâlnire pentru cei care au plecat din Tormac.

Activităţile propuse sunt de o mare varietate, cuprinzând întreceri culinare – „Bográcsfőző verseny” (papricaş la ceaun), concursuri sportive (fotbal, ping-pong), concurs cu ATV-ul, întreceri distractive. În mod tradiţional, programul de seară începe cu parada călăreţilor, a pompierilor voluntari din Tormac, a ansamblurilor folclorice din localitate – Csűrdöngölő, Szederinda – şi a sportivilor.

Începând cu anul 2004, organizarea acestei activităţi a fost preluată de către Consiliul Local Tormac, coorganizatorii fiind organizaţiile non-guvernamentale din comună: Asociaţia Riveto, Fundaţia Pro-Tormac, Asociaţia Pro-Community, Pompierii Voluntari, precum şi Biserica Reformată din localitatea Tormac. Aria de activitate a fost extinsă, cu această ocazie completându-se şi denumirea în „Zilele Tormăcene – Întâlnirea localităţilor înfrăţite”. La această sărbătoare a localităţii Tormac au fost invitate delegaţii din localităţile înfrăţite: Cahuzac-sur-Vere (Franţa), Röszke (Ungaria). Prima seară se încheie cu un bal în aer liber în piaţa din centrul comunei. Din maratonul programelor face parte şi slujba festivă la Biserica Reformată din Tormac.

An de an, organizatorii se străduiesc să ofere programe diversificate pentru cei care doresc să participe la sărbătoarea noastră.